PROCESUL BARONULUI – Cu „Cănce’“ la Divan Obștesc (II)

Până la termenul din 31 martie 2016, zic că nu ar fiu rău să facem o scurtă sinteză asupra acuzațiilor „în mare“ împotriva domnului Aristotel Căncescu și a celorlalți inculpați și nu numai atât, în afara celor ce se întâmplă în sala de judecată, plecând de la afirmațiile celor implicați în dosar, încercăm să lămurim anumite aspecte însă – așa cum ne-am obișnuit în România – ne lovim de OMERTA.

Nici Mario Puzzo nu ar fi reușit să creeze o atmosferă de mister și secrete sinistre așa de bine cum reușesc să creeze angajații anumitor instituții din țara noastră, veți vedea în a doua parte a prezentului articol. Pentru cine nu știe, Mario Puzzo este cel care a scris cărțile: „Nașul“, „Omerta“ și „Ultimul Don“, după care s-au făcut ecranizările magnifice: „Nașul 1, 2, 3“ cu Marlon Brando, Robert de Niro și Al Pacino și „Ultimul Don 1 și 2“ cu Danny Aiello.

„Da, preşedintele Căncescu foloseşte această expresie, „nu te oblig
să faci nimic ilegal”, faţă de angajaţi Consiliului judeţean şi este
de notorietate că foloseşte expresia atunci când doreşte să fie
aduse la îndeplinire dispoziţiile sale. Toţi angajaţii ştiu că atunci
când preşedintele face această remarcă trebuie să fie aduse la
îndeplinire de îndată dispoziţiile date.”
(declaraţie suspect Pascu)

Pe lânga cele relevate în episodul de săptămâna trecută , domnului Aristotel Cancescu i se mai aduc următoarele acuzații: lucrarea de reabilitare a Spitalului Județean Brașov respectiv licitația pentru lucrarea de reabilitare a spitalului din speță, fusese atribuită altei firme, licitația ar fi fost anulată, iar prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de președinte al CJ Brașov domnul Aristotel Căncescu ar fi impus drept câștigător nelegal pe SC Ramb Sistem SRL. Proiectul de reabilitare a spitalului din
Brașov este finanțat de Consiliul Județean. Prejudiciul adus CJ, prin anularea acestui contract, ar fi de 7 milioane de euro. Mai mult, potrivit aceluiași rechizitoriu, urările de sărbatori erau paravan pentru mita acordată lui Aristotel Căncescu. Mai exact, procurorii susțin că urările, în fapt publicitatea cumpărată de firma Ramb Sistem
la o televiziune locală controlată tot de Aristotel Cancescu, reprezentau contravaloarea ajutorului dat de Aristotel Cancescu acelei societăți pentru a câștiga contracte
pentru reabilitarea unei baze sportive și a unui teren de sport al unui liceu.

„…toate deciziile legate de oportunitatea încheierii unui act au
aparţinut preşedintelui consiliului judeţean, Căncescu Aristotel.
La fel în cazul oportunităţii efectuării oricărei plăţi
de către consiliul judeţean.”
(declaraţie a inculpatului Ispas Radu Petru)

Se mai arată în rechizitoriu că domnul Căncescu, ar fi luat măsuri pentru crearea unui aparat administrativ la nivelul CJ Brașov alcătuit din persoane care executau întocmai dispoziţiile date, fără a exista vreo preocupare pentru verificarea și respectarea legalităţii. Treptat s-a ajuns ca întreaga activitate administrativă a Consiliului Județean Brașov, inclusiv realizarea achizițiilor publice, să se desfășoare după sloganul „șeful vrea“. Pentru a masca presiunea pe care o exercita asupra angajaților atunci când dorea îndeplinirea dispozițiilor date, inculpatul Căncescu a dezvoltat chiar un mod codat de adresare, folosind expresia „nu te oblig să faci nimic ilegal“, spun procurorii DNA, important este și cum vor proba procurorii DNA aceste aspecte.

”Președintele foloseşte această expresie faţă de angajaţi Consiliului
judeţean şi este de notorietate că foloseşte expresia atunci când
doreşte să fie aduse la îndeplinire dispoziţiile sale. Toţi angajaţii
ştiu că atunci când preşedintele face această remarcă trebuie să fie
aduse la îndeplinire de îndată dispoziţiile date.”
(declaraţie inculpat Cirică)

Oricum aceste lucruri completează bine, ca o matriță, ceea ce au susținut martorii la termenul trecut. În ceea ce priveste OMERTA despre care am făcut vorbire la începutul articolului lucrurile stau în felul următor: după ce la termenul trecut avocații au făcut afirmația că au fost controale dese „an de an“ din partea Curții
de Conturi la Consiliul Județean Brașov și din afirmațiile avocaților reiese faptul că nu
s-a întâmplat nimic, pentru a informa brașovenii și pentru a vedea care este cursul evenimentelor în acest caz, am zis să mergem direct la izvor să ne astâmpărăm setea de cunoaștere, adică ne-am deplasat la Curtea de Conturi Brașov (subsemnatul) pentru a afla adevărul. Dar am rămas la fel de însetat! Acolo, ce să vezi? Am fost primit politicos de un jandarm care a sunat la o X doamnă directoare. A ascultat în picioare și obedient receptorul preț de vreo 45 de secunde, după care mi-a spus că presa nu are acces în instituție, nu am cu cine să discut, nu există purtător de cuvânt sau corespondent de presă și dacă am întrebări să le pun pe e-mail. Ușor tulburat am ieșit din holul instituției și am procedat cumințel la a îndeplini la fel de obedient ca jandarmul, instrucțiunile doamnei directoare X. Am trimis oficial un mail pe adresa Curții de Conturi Brașov următoarele întrebări:

Către,
Curtea de Conturi Brașov
În atenția: conducerii
Avand în vedere Legea 544/2001 și Legea 94/1992, cu deosebit respect vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
1) Care sunt atribuțiile Curții de Conturi la nivel teritorial?
2) Care este rolul Curții de Conturi la nivel național?
3) Cum vedeți implicarea Curții de Conturi în campania anticorupție din țara noastră?
4) În ce fel poate sprijini Curtea de Conturi organele de anchetă în special Direcția Națională Anticorupție, în lupta împotriva corupției?
5) Ne puteți spune dacă este obligatoriu pentru lucrătorii din cadrul Curții de Conturi ca în cazul în care descoperă nereguli de ordin penal să sesizeze Organele de
Cercetare Penală de profil?
6) Pentru ca cititorii noștri  să înțeleagă mai bine, vom exemplifica concret, după cum urmează: în cadrul desfășurării procesului penal din dosarul nr 1751/62/2015, aflat pe rolul Tribunalului Brașov, inculpat domnul Aristotel Căncescu și alții, s-a făcut vorbire de faptul că an de an Curtea de Conturi a efectuat controale la Consiliul Județean Brașov și nu s-a luat nici o masură în intervalul de timp 2006-2014, prejudiciile crescând astfel an de an. În acest context vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebari, vizavi de Consiliul Județean Brașov, perioada 2006-2014:
a) dacă în această perioadă s-au efectuat controale?
b) care a fost tematica acestora?
c) ce nereguli au fost descoperite, în
cazul în care acest lucru este real?
d) ce măsuri concrete s-au luat?
e) au fost sesizate oficial organe de cer cetare și urmărire penală, de către Curtea de Conturi în perioada 2006-2014? Care anume și în ce mod?
f) Dacă nu s-au sesizat aceste instituții (în cazul în care s-au găsit nereguli) de ce nu s-au sesizat?
Vă mulțumim. Suntem curioși de răspunsuri…!

Bogdan Gabriel

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *